Poveste cu final neasteptat

Cel ce trece primul linia de sosire castiga ...

Cursele lunii februarie 2008

2 Super Challenge Series 1 (RSA) 1.1 ME
3 Super Challenge Series 2 (RSA) 1.1 ME
3 Grand Prix Cycliste la Marseillaise (Fra) 1.1 ME
4 Super Challenge Series 3 (RSA) 1.1 ME
5 - 17 Vuelta a Cuba (Cub) 2.2 ME
6 Super Challenge Series 4 (RSA) 1.1 ME
6 - 10 Etoile de Besseges (Fra) 2.1 ME
7 Super Challenge Series 5 (RSA) 1.1 ME
7 - 13 Tour d'Egypte (Egy) 2.2 ME
9 - 17 Le Tour de Langkawi (Mas) 2.HC ME
9 G.P. Costa degli Etruschi - Ouverture Nobili Rubinetterie (Ita) 1.1 ME
10 Trofeo Mallorca (Spa) 1.1 ME
11 Trofeo Cala Millor-Cala Bona (Spa) 1.1 ME
11 - 13 Challange Calabria (Ita) 2.1 ME
12 Trofeo Pollença (Spa) 1.1 ME
13 - 17 M&M Engineering Tour of Belize (Biz) 2.2 ME
13 Trofeo Soller (Spa) 1.1 ME
13 - 17 Tour Méditerranéen Cycliste Professionnel (Fra) 2.1 ME
14 Trofeo Calvia (Spa) 1.1 ME
15 Grand Prix of Sharm el-Sheikh (Egy) 1.2 ME
15 - 17 Giro della Provincia di Grosseto (Ita) 2.1 ME
17 - 24 Amgen Tour of California (USA) 2.HC ME
17 - 21 Vuelta a Andalucia Ruta Ciclista Del Sol (Spa) 2.1 ME
20 - 24 Volta ao Algarve (Por) 2.1 ME
20 - 22 Geelong Tour (Aus) 2.2 WE
21 - 24 UAQ International Race (UAE) 2.2 ME
23 - 2 Vuelta Independencia Nacional (Dom) 2.2 ME
23 Trofeo Laigueglia (Ita) 1.1 ME
23 Coppa San Geo (Ita) 1.2 ME
23 Les Boucles du Sud Ardeche - Souvenir Francis Delpech (Fra) 1.2 ME
23 Neretva Kup 1 (Cro) 1.2 ME
24 Tour du Haut Var (Fra) 1.1 ME
24 Womens World Cup - Geelong (Aus) CDM WE
26 - 1 Giro di Sardegna (Ita) 2.1 ME
26 - 1 Volta a la Comunitat Valenciana (Spa) 2.1 ME
27 - 2 Women's Tour of New Zealand (NZl) 2.2 WE
28 - 9 Vuelta Ciclista Por Un Chile Lider (Chi) 2.2 ME
29 - 2 Les 3 Jours de Vaucluse (Fra) 2.2 ME

sursa: www.cyclingnews.com

Copenhaga. Un model de confort

Mai zilele trecute citeam un articol despre strategia de eliminare a locurilor de parcare de pe marginea strazilor din centrul Bucurestiului, prin constructia parcarilor subterane platite. Aceasta initiativa, menita sa descurajeze accesul auto in centru, ne duce cu gandul la Copenhaga anilor ’60. Desi astazi 36 % din locuitorii capitalei Danemarcei se deplaseaza zilnic cu bicicleta la/de la locul de munca (dorindu-se o crestere pana la 40&), lucrurile nu au stat nici aici dintotdeauna astfel. In 1962, cocheta strada Strøget este declarata artera pietonala, iar de atunci suprafata dedicata parcarilor in centrul orasului a scazut cu 2-3% pe an si taxele pentru masini au ajuns azi la 200%. Din 1995 primaria din Copenaga incurajeaza folosirea bicicletei prin crearea a 120 de puncte de inchiriere (programul “free public city-bikes”). Din astfel de parcari plasate in gara, in port, in parcuri ..etc., precum imprumuti la orice supermarket un carucior pentru cumparaturi, introduci o moneda de 20 coroane daneze (aprox. 10 RON) in slotul special si deblochezi o bicicleta frumos colorata ce te va purta prin centrul orasului (impreuna cu bicicleta vei prin si o harta). La intoarcere (nu neaparat la acelasi punct de unde ai luat-o) iti iei banii inapoi. Ce-i drept, pe timp de iarna este mai greu sa gasesti o astfel de bicicleta, ele aflandu-se intr-o inchisoare unde sunt reparate de catre detinutii ce trebuie sa participe un anumit numar de ore lucrand in folosul comunitatii.

In Bucuresti se propune un pret mult mai mare pentru parcarea in centru, decat in zonele marginase, pentru a face soferii sa evite centrul ca loc de parcare a masinii. In Copenhaga s-a gasit o solutie si mai ingenioasa ce rezolva lipsa parcarilor din centru. S-a creat o parcare la periferia orasului, unde pentru 15 euro pe luna, pe langa un loc de parcare a autovehiculului ti se ofera si o bicicleta pe care o returnezi odata cu intrarea in posesie a masinii (serviciul „Park’n Pedal”).

Existenta traseelor ciclabile ce ofera siguranta ( fie ele pe trotuar, pe partea carosabila sau intre masinile parcate si trotuar) face ca mersul pe bicicleta sa se faca uneori cu viteze destul de mare. Cu toate acestea pentru fluidizarea traficului pe arterele cele mai circulate (folosite zilnic de peste 20.000 biciclisti!) se propune „Valul Verde” (Green Wave) , sistem de coordonare a semafoarelor astfel incat, in cazul in care vei rula cu 20 km/h vei prinde culoarea verde pe intreg traseul spre' dinspre locul de munca. Astfel, intre orele 6.30 si 12.00 culoarea verde a semaforuli indica traseul dinspre periferie spre centrul orasului, iar intre 12.00 si 18.00 traseul invers.

Capitala noastra face un mic pas ( interzicerea traficului auto in centrul vechi, acum descurajarea parcarii in centrul orasului) spre un oras mai putin poluat si mai linistit. Dar oare aceste masuri vor avea acelasi impact asupra romanilor ca si asupra locuitorilor confortabilei capitale a Danemarcei?

"Super Mario" se intoarce...

Mario Cipollini se va intoarce in pluton, anul acesta, dupa 3 ani de absenta. Sprinterul italian, in varsta de 40 de ani, a ajuns luna aceasta la o intelegere cu echipa Rock Racing (sponsorizata de firma Rock&Republic a lui Michael Ball) si va deveni unul din liderii echipei, dar si managerul acesteia. Campionul mondial din 2002 (de la Zolder, Belgia) ar putea reveni oficial pe sosea, luna viitoare in Turul Californiei.

Motivele pentru aceasta revenire? Se stie ca italianului i-au placut dintotdeauna aparitiile spectaculoase, dar de data aceasta , s-ar parea ca ar mai exista si un motiv financiar - nu cu mult timp inaintea semnarii contractului, admnistratia financiara a Provinciei Lucca, a anuntat ca Mario ar avea restanta la plati de aproximativ 1,1 milioane de euro.

Indiferent de motivele revenirii lui Mario Cipollini, el ramane un mare ciclist (sprinter), unul mai deosebit ... ce-i drept, si asteptam sa vedem ce mai "nascoceste"!

Un Coppi modern

O bicicleta ambitioasa

Cu totii ne-am dorit sau ne dorim o bicicleta care sa mearga singura ... se pare ca s-a inventat, in cele din urma, una :)

Componente biciclete - Furca unei biciclete - partea I

Continuand prezentarea componentelor unei biciclete, vom lua in discutie furca, subansamblul care sustine roata din fata si permite biciclistului/ciclistului sa carmuiasca si sa echilibreze bicicleta. In majoritatea cazurilor furca unei biciclete, are doua brate, la un capat se afla butucul rotii din fata, iar la capatul celalalt cele 2 brate se unesc, continuandu-se cu tija (gatul) furcii prin intermediul careia se monteaza pe cadru. De cel de-al doilea capat, mentionat anterior, prin intermediul pipei se monteaza ghidonul cu ajutorul caruia se directioneaza bicicleta in sensul dorit. Gatul furcii se ataseaza cadrului prin intermediul unui set de rulmenti sau cuvete, cunoscute sub numele de headset (mai in detaliu in foto, pentru a mari, click pe imagine).

1 - cadru;

2 - tija ghidon (pipa);

3 - cuveta inferioara (headset);

4 - cuveta superioara (headset);

5 - inele distantiere;

6 - gatul furcii (tija).

Gama de materiale ce intra in componenta furcii este variata, ca si in cazul cadrelor, de la otel, aluminiu, la fibra de carbon, titaniu, magneziu. Insa putem intalni o combinatie a acestor materiale; spre exemplu putem intalni o furca cu gat de aluminiu si brate de carbon. Dintre aceste materiale folosite la fabricarea furcilor, cel mai efecient este in opinia unora fibra de carbon, datorita elasticitatii ridicate (absoarbe foarte bine vibratiile) si a greutatii reduse.

Intr-un articol viitor va vom prezenta mai pe larg elemente legate de geometria si dimensiunile furcii unei biciclete.

Componente biciclete - Cadrul unei biciclete - partea I - Materiale

Vom incerca pe parcursul catorva articole sa facem o scurta prezentare a componentelor unei biciclete, componente ce au aparut deja intr-o schita prezentata intr-un articol anterior, raspunzand astfel si cerintei unui cititor.

Inca de la aparitia primei biciclete asemanatoare celei de astazi, fabricata in 1880 de James Starley (desi incercari au existat cu mult inaintea acestui an), forma si configuratia bicicletei si a componentelor sale (exceptand aparitia lantului in 1885), au suferit putine modificari. Cu toate acestea, detalii importante au fost perfectionate, mai ales odata cu aparitia materialelor moderne si includerea calculatorului in procesul de fabricatie. Mai concret, vorbind de cadru, acesta la bicicletele moderne are aproape in toate cazurile forma de romb, format fiind din două triunghiuri: unul in fata si celalalt in spate.

Materialele folosite au variat de-a lungul timpului tinzand sa fie tot mai rezistente, dar mai ales usoare. Incepand cu anii 1930 s-au folosit aliaje de oţel, ulterior prin anii 1980 au devenit comune cadrele din aliaje de aluminiu; in prezent sunt cautate cadrele din titan sau din materiale plastice armate cu fibre de carbon, cei drept mai putin accesibile ca pret.

Otelul, materialul original al cadrelor, dupa unii si cel mai bun, pare a cunoaste o „renastere” in ultimii ani. Ceea ce-l face sa piarda teren in fata altor materiale, este faptul ca, sudarea tevilor subtiri din otel este o operatie foarte delicata ce nu se poate realiza de catre roboti (pentru a asigura o serie de masa), fiind nevoie de un personal uman specializat pentru aceasta (hand made). Un alt dezavantaj este acela ca otelul rugineste, insa cu o buna intretinere din partea proprietarului poate dura o viata. Cu toate acestea, faptul ca o plimbare cu o bicicleta cu un cadru din otel este mai putin „aspra” (prezinta un confort si performante ridicate) face si astazi ca unii constructori precum Pinarello, Basso sau Colnago sa produca o varietate de cadre din otel ce pot concura ca greutate cu cele usoare din titaniu, carbon sau aluminiu.

Multe biciclete produse la scara industriala au cadrul din aluminiu sau mai bine spus aliaje de aluminiu. Producatorii il proclama ca un material usor (si chiar este), dar nu cu mult mai usor ca un otel bun. Unul din motivele pentru care este asa popular este faptul ca, desi e subtire, este foarte usor sudabil cu ajutorul robotilor industriali. Si intr-adevar nu rugineste, insa daca nu este ingrijit isi poate pierde usor stralucirea in timp. Cadrele de aluminiu nu sunt foarte elastice si au in general un ciclu de viata scurt, de cca. cinci ani, tocmai din cauza rigiditatii lor. Totusi, o data cu dezvoltarea tehnologiilor de fabricatie, au aparut si noi materiale din aliaje de aluminiu care au reusit sa mareasca in acelasi timp, elasticitatea si ciclul de viata al cadrelor.

In ultima vreme au aparut si cadre din titan, care dupa opinia multora este cel mai bun material pentru cadrele de bicicleta. Recunoscut pentru buna comportare la drum si in acelasi timp cu o excelenta rezistenta la oboseala, titanul are insa si o slabiciune – greutatea prelucrarii, ceea ce-l face si foarte scump.

Un „rival” pe masura titanului este carbonul. Cadrele din carbon ofera un confort ridicat, iar greutatea foarte scazuta si posibilitatea de a modela straturile din fibra de carbon (utilizarea tehnologiei de turnare „monococ”) au permis obtinerea unor forme foarte complexe, aerodinamice, etc. Acest elan in dezvoltarea cadrelor de carbon a fost brusc oprit de catre UCI ( Uniunea Ciclista Internationala). In prezent sunt putini producatori de astfel de cadre, dar sa nu uitam ca trei editii ale Turului Frantei au fost castigate cu biciclete cu cadre de carbon.

Turul Spaniei 2008 - La Vuelta 2008

La Vuelta 2008 se anunta a fi un tur al Spaniei spectaculos cu nu mai putin de 8 etape de munte inalt, dintre care 5 cu final la altitudine si, aproape de final in penultima etapa, ca o cireasa pe tort, un contratimp de 16 km pe catararea de la Navacerrada. Asadar editia din acest an a Turului Spaniei ce se va desfasura pe parcursul a 21 etape se pare ca avantajeaza cu predilectie, cataratorii. Acestia insa, vor avea si ei de „furca” alaturi de ceilalti ciclisti, cu cele nu mai putin de 40 de catarari repertoriate, pregatite de organizatori, dintre care 13 de cat. I si 3 speciale, una dintre cele speciale fiind legendara catarare a lui Alto de Angliru, ale carui pante ating si 23,5 %.

Intins pe o distanta de 3173 km, Turul Spaniei 2008 are ca punct de plecare in acest an regiunea Andaluzia (Granada) in data de 30 august si se va incheia, ca de obicei, la Madrid pe 21 septembrie. Pastrand traditia, ciclistii vor avea doua zile de pauza, acestea fiind stabilite in primele doua zile de vineri, pentru a-si putea recupera fortele in vederea atacarii grelelor ascensiuni.

Desi se suprapune cu Turul Germaniei se spera la o participare valoroasa pentru asigurarea spectacolului. Pe etape turul se prezinta astfel:

Etapa 1 sambata 30 august Grenada - contratimp pe echipe 7 km
Etapa 2 duminica 31 august Grenada - Jaen 167 km
Etapa 3 luni 1 septembrie Jaen - Cordoba 165 km
Etapa 4 marti 2 septembrie Cordoba - Puertollano 153 km
Etapa 5 miercuri 3 septembrie Ciudad Real - contratimp individual 40 km
Etapa 6 joi 4 septembrie Ciudad Real - Toledo 162 km

Vineri 5 septembrie zi de pauza

Etapa 7 sambata 6 Barbastro - La Rabassa, Andorre 224 km
Etapa 8 duminica 7 septembrie Escaldes-Engordany, Andorre - Pla de Beret 160 km
Etapa 9 luni 8 septembrie Viella - Sabinanigo 198 km
Etapa 10 marti 9 septembrie Sabinanigo - Zaragoza 173km
Etapa 11 miercuri 10 septembrie Calahorra - Burgos 178 km
Etapa 12 joi 11 septembrie Burgos – Suances 180 km

Vineri 12 septembrie zi de pauza

Etapa 13 sambata 13 septembrie San Vicente de la Barquera - Alto de L'Angliru 199 km
Etapa 14 duminica 14 septembrie Oviedo - Fuentes de Invierno 158 km
Etapa 15 luni 15 septembrie Cudillero - Ponferrada 194 km
Etapa 16 marti 16 septembrie Ponferrada-Zamora 185 km
Etapa 17 miercuri 17 septembrie Zamora – Valladolid 160 km
Etapa 18 joi 18 septembrie Valladolid - Las Rozas 179 km
Etapa 19 vineri 19 septembrie Las Rozas - Segovia 161 km
Etapa 20 sambata 20 septembrie La Granja - Navacerrada - contratimp individual 16km
Etapa 21 duminica 21 septembrie San Sebastian de los Reyes - Madrid 110 km

Turul Italiei 2008 - Il Giro 2008

In asteptarea celebrarii centenarului Turului Italiei, din 2009, editia 91 din acest an se va desfasura incepand cu data de 10 mai pana la 1 iunie 2008, pe parcursul a 21 de etape, ce vor masura 3423,8 km.

Anul acesta Cima Coppi va fi Pasul Gavia (2618 m altitudine) care va fi atacat in a 20-a etapa ce va avea startul la Rovetta si finalul la Tirano (etapa ce curprinde si legendara catarare a Pasului Montirolo). Cea mai lunga etapa a turului este a sasea, numarand 247 km intre Potenza si Peschici.

Ca punct de plecare Il Giro alege din nou Sicilia dupa 9 ani, iar finalul deja traditional va fi la Milano. Ca si in 2003, sosirea la Milano se vrea a fi un spectacol desavarsit prin desfasurarea unui contratimp individual pe distanta de 23,5 km.

Din cele 21 de etape ale turului de anul acesta 6 sunt de plat, 7 sunt de munte mediu, 3 sunt de munte inalt, toate cu sosire la altitudine si 4 de contratimp dintre care unul pe echipe chiar in deschiderea competitiei.

In continuare programul pe etape:

Etapa 1 sambata 10 mai 2008 Palermo – contraconometru pe echipe 28,5 Km
Etapa 2 duminica 11 mai 2008 Cefalu' - Agrigento 207 Km
Etapa 3 luni 12 mai 2008 Catania - Milazzo 208 Km
Etapa 4 marti 13 mai 2008 Pizzo Calabro - Catanzaro-Lungomare 187 Km
Etapa 5 miercuri 14 mai 2008 Belvedere Marittimo - Contursi Terme 170 Km
Etapa 6 joi 15 mai 2008 Potenza - Peschici 247 Km
Etapa 7 vineri 16 mai 2008 Vasto - Pescocostanzo 179 Km
Etapa 8 sambata 17 mai 2008 Rivisondoli - Tivoli 200 Km
Etapa 9 duminica 18 mai 2008 Civitavecchia - San Vincenzo 194 Km
Luni 19 mai 2008 zi de pauza
Etapa 10 marti 20 mai 2008 Pesaro – Urbino – contratimp individual 36 Km
Etapa 11 miercuri 21 mai 2008 Urbania - Cesena 193 Km
Etapa 12 joi 22 mai 2008 Forli' - Carpi 171 Km
Etapa 13 vineri 23 mai 2008 Modena - Cittadella 192 Km
Etapa 14 sambata 24 mai 2008 Verona - Alpe di Pampeago/Val di Fiemme 195 Km
Etapa 15 duminica 25 mai 2008 Arabba - Passo Fedaia/Marmolada (Dolomiti) 153 Km
Etapa 16 luni 26 mai 2008 San Vigilio di Marebbe - Plan de Corones – contratimp individual 13,8 Km
Marti 27 mai 2008 zi de pauza
Etapa 17 miercuri 28 mai 2008 Sondrio - Locarno 192 Km
Etapa 18 joi 29 mai 2008 Mendrisio - Varese 182 Km
Etapa 19 vineri 30 mai 2008 Legnano - Presolana/Monte Pora 228 Km
Etapa 20 sambata 31 mai 2008 Rovetta - Tirano 224 Km
Etapa 21 duminica 1 iunie 2008 Cesano Maderno - Milano - contratimp individual 23,5 Km

Turul Frantei 2008 - Le Tour 2008

Incepand de sambata 5 iulie si pana duminica 27 iulie se va desfasura cea de-a 95-a editie a Turului Frantei. Aceasta ba cuprinde un traseu lung de aproximativ 3500 km impartit in 21 de etape. Dintre acestea, 10 sunt de plat, 5 de munte inalt, 4 de munte mediu si 2 etape de contratimp individual.

Anul acesta Turul are, ca de obicei, 2 zile de repaus, din etapele de munte, 4 dintre ele sunt cu final la altitudine, 82 km de contratimp, 19 catarari de categoria a 2-a, 1-a si speciala. Pe harta turului apar 10 noi orase : Auray, Aigurande, Brioude, Prato Nevoso (Italy), Cuneo (Italy), Jausiers, Embrun, Roanne, Cérilly, Étampes.

Turul Frantei pe etape:
Etapa 1 Brest - Plumelec 195 km
Etapa 2 Auray - Saint-Brieuc 165 km
Etapa 3 Saint-Malo - Nantes 195 km
Etapa 4 Cholet - Cholet 29 km
Etapa 5 Cholet - Châteauroux 230 km
Etapa 6 Aigurande - Super-Besse Sancy 195 km
Etapa 7 Brioude - Aurillac 158 km
Etapa 8 Figeac - Toulouse 174 km
Etapa 9 Toulouse - Bagnères-de-Bigorre 222 km
Etapa 10 Pau - Hautacam 154 km
Zi de pauza in Pau
Etapa 11 Lannemezan - Foix 166 km
Etapa 12 Lavelanet - Narbonne 168 km
Etapa 13 Narbonne - Nîmes 182 km
Etapa 14 Nîmes - Digne-les-Bains 182 km
Etapa 15 Digne-les-Bains - Prato Nevoso (ITA) 216 km
Zi de pauza in Cuneo (Italia)
Etapa 16 Cuneo - Jausiers 157 km
Etapa 17 Embrun - L'Alpe-d'Huez 210 km
Etapa 18 Bourg-d'Oisans - Saint-Étienne 197 km
Etapa 19 Roanne - Montluçon 163 km
Etapa 20 Cérilly - Saint-Amand-Montrond 53 km
Etapa 21 Étampes - Paris Champs-Élysées 143km

Cursele lunii ianuarie 2008 - Ciclism de sosea

2 - 5 Tour de Vineyards (NZl) NE
2 - 6 Jayco Bay Series (Aus) NE
5 - 18 Vuelta al Tachira (Ven) 2.2 ME
6 Copa America de Ciclismo (Bra) 1.2 ME
6 Copa America de Ciclismo WE (Bra) 1.2 WE
7 - 13 Jelajah Malaysia (Mas) 2.2 ME
10 - 13 Australian Open Road Cycling Championships (Aus) CN
11 - 13 New Zealand National Championships (NZl) NE
16 - 20 La Tropicale Amissa Bongo (Tabo) (Gab) 2.1 ME
22 - 27 Tour de San Luis (Arg) 2.2 ME
22 - 27 Tour Down Under (Aus) ProT ME
26 H. H. Vice President Cup (UAE) 1.2 ME
27 - 1 Tour of Qatar (Qat) 2.1 ME
30 - 3 Tour of Wellington (NZl) 2.2 ME

sursa: www.cyclingnews.com

Ciclistul australian Michael Rogers tinteste sus pentru 2008

Triplul campion mondial de contratimp, de origine australiana, Michael Rogers si-a stabilit obiectivele pentru anul acesta: Turul Frantei si medalia olimpica de aur la contratimpul de la Olimpiada de la Beijing.

In varsta de 28 de ani, australianul de la echipa High Road, echipa formata pe scheletul T-Mobile dupa retragerea sponsorului german din cauza scandalului de dopaj in care a fost implicata echipa, ne vorbeste din cantonamentul de la Varese: “Turul Frantei si contratimpul de la Olimpiada sunt obiectivele mele pentru 2008”.

Rogers, campion modial din 2003 pana in 2005, spera sa revina dupa dezamagirea creata in urma cu 4 ani la Atena. De asemenea el spera sa obtina o performanta mai buna decat locul 9 din Turul Frantei din 2006 si sa-si revina dupa situatia dificila de anul trecut. „Sunt patru ani de cand am terminat al patrulea la Atena: un rezultat ce ma stimuleaza in obtinerea unei performante mai bune”, adauga Rogers. „Am ratat campionatele modiale din septembrie de la Stuttgart pentru a asista la nasterea copiilor mei gemeni si sunt hotarat sa trec peste ghinionul de anul trecut din Tur cand am abandonat avand tricoul galben virtual pe umeri”.

Componentele unei biciclete

Principalele componente ale unei biciclete sunt urmatoarele:

1-cadru;
2-furca;
3-suspensie;
4-ghidon;
5-pipa;
6-headset;
7-sa;
8-tija de sa;
9-foi (angrenaj);
10-brat pedalier;
11-pedale;
12-butuc;
13-spite;
14-janta;
15-cauciuc;
16-caseta de pinioane;
17-lant;
18-deraior (schimbator) de foi;
19-deraior (schimbator) de pinioane;
20-manete schimbator;
21-frane;
22-manete de frana;

Alegerea unei biciclete - partea VIII - BMX

Bicicleta de motocros sau BMX cum este cunoscuta este o varianta mai mica de MTB rigid, fiind utilizata cu precadere in medii off-road sau pe piste special amenajate.

Sportul cu BMX este foarte spectaculos, el avand mai multe sectiuni. Printre acestea enumeram urmatoarele: sarituri, mersul pe rampe, intreceri si stilul liber (freestyle).

Sunt multe modele de BMX, dar la cele mai utilizate, intalnim: roti mici de 20” cu cauciucuri late si foarte aderente, cadru mic si componente rezistente pentru conditii dure de utilizare. Cele de freestyle au prevazute in continuare butucilor sau direct pe cadru, niste suporti pentru picioare, pentru a putea permite efectuarea de cascadorii spectaculoase, in timp ce BMX utilizate la sarituri au un altfel de cadru. Mai exista si un BMX de oras cu roti de 24” pentru o viteza si stabilitate mai mare.

Acestea sunt in mare tipurile de bicicleta intalnite mai des si am incercat sa fac o prezentare si a mediului in care pot fi folosite pentru a va putea fi mai usor atunci cand vreti sa alegeti o bicicleta.

Indiferent de tipul de bicicleta pe care il alegeti, nu uitati sa purtati o casca de protectie , va poate salva viata!

Astept sugestii si observatii din partea dumneavoastra in legatura cu acesta tema.

Alegerea unei biciclete - partea VII - Bicicleta de ciclocros

Ciclocrosul este o ramura mai speciala a ciclismului ce a aparut in Europa datorita ciclistilor de performanta de a ramane in forma pe timpul iernii dure de pe acest continent. Este o combinatie de mountain-bike, mers pe sosea si alergare, insa care desi a aparut in Europa este mai des intalnit in America. Majoritatea curselor dureaza aproximativ o ora si se desfasoara in medii off-road, dar nu la fel de tehnice precum cele de mountain-bike. Din cand in cand obstacolele foarte mari determina ciclistii sa-si ia bicicletele in spate pentru a le putea trece.

Bicicleta de ciclocros e de fapt o cursiera, dar care are un cadru mai rezistent, cauciucuri mai late si mai striate (cramponate) pentru o mai buna aderenta, frane de MTB, dar cu toate acestea trebuie sa fie sufient de usoara pentru a putea fi transportata pe umarul ciclistului in timpul alergarii. Pozitia pe acest tip de bicicleta este putin mai joasa decat cea de trekking.

Daca nu faceti parte din lumea ciclocrosului va puteti totusi achizitiona o bicicleta de ciclocros fiindca pot fi folosite foarte bine la deplasari de promenada sau pot fi utilizate de asemenea ca si trekkinguri, majoritatea putand fi dotate cu suporti pentru transportul echipamentelor.